Judecătoarea Diaconu, o marionetă în mâna băieţilor deştepţi?

Este o întrebare la care anchetatorii ar trebui să găsească urgent răspuns, asta până când judecătoarea nu bulversează întreaga economie a judeţului Gorj. Anchetatorii sunt în măsură să vadă interesele cui le-a reprezentat judecătoarea Mirela Diaconu în afacerea cu cărbune şi energie
. Realitatea arată că atunci când s-a dorit ca o firmă de lichidare
să aibă câştig de cauză într-un proces cu interese majore pentru economia judeţului, s-a apelat la această judecătoare. De parcă ar fi fost singurul magistrat al Tribunalului Gorj. Poate a fost singurul judecător care a ascultat comenzile şi ar fi cazul să aflăm cu toţii pe ale cui.

Numele judecătoarei Mirela Diaconu de la Secţia Comercială a Tribunalului Gorj se leagă de dezastrul produs sau pe cale să se producă în economia judeţului. Hotărârile ei şi argumentele din dosare arată că a fost doar un actor într-o scenă regizată cu mult timp în urmă. Sunt trei dosare ale unei firme de lichidare judiciară, BNP Consult din Craiova, în care judecător a fost doar Mirela Diaconu. Dacă luăm în calcul şi cererea de strămutare a firmei BNP Consult, în care motivul este acela al stresării judecătoarei Diaconu, lucrurile sunt limpezi.
Trei dosare, aceiaşi firmă, acelaşi judecător

De curând am auzit varianta că repartiţia dosarelor primite la instanţă pe judecător se face prin intermediul unui calculator, astfel încât magistraţii interesaţi de anumite cauze să nu poată avea plăcerea să le judece. Un lucru bun, care nu ştiu cât de mult influenţează sau nu buna judecată a cauzei. Dacă e să fie interes, judecătorii între ei discută şi se pot ajuta reciproc. Revenind la acel calculator care împarte cauzele judecătorilor, cum s-o fi întâmplat, numai computerul ştie, că Mirela Diaconu s-a trezit cu dosarele în care firma BNP Consult din Craiova cerea ceva.
Primul dosar a fost cel al declarării falimentului Societăţii de Închidere şi Conservare a Minelor. Ajuns pe mâna lui Diaconu a ştiut ce să-i facă. A ales falimentul simplu
şi a trecut la desemnarea lichidatorului judiciar. În al doilea dosar a ales din trei firme, pe cea cu comisionul cel mai mare, de 10%, în defavoarea celor cu 3 şi 5%. Ce legea o fi aplicat judecătoarea, numai ea ştie! Aşa a ajuns firma BNP Consult să pună mâna pe ICM, încasând şi un comision de lux.
Evitarea calculatorului

Ceea ce s-a întâmplat cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia arată clar că nu s-a dorit un alt judecător care să gândească, ci unul care trebuie să dea câştig de cauză firmei BNP Consult. Firma de lichidare a cerut anularea unui protocol prin care ICM transformase 2100 de miliarde de lei vechi în acţiuni noi la SNLO, deţinute de Ministerul Economiei şi Finanţelor. BNP nu a făcut o acţiune separată pentru a se judeca într-un nou dosar, ci în dosarul de faliment a solicitat la un termen introducerea în cauză a Ministerului Economiei pentru anularea protocolului.
Se pune întrebarea clar: de ce firma din Craiova nu a vrut să existe un alt dosar separat? Poate că astfel computerul instanţei n-o mai desemna judecător pe Diaconu. Oricum, în acest dosar, judecătoarea a citat o singură dată
Ministerul Economiei, după care s-a pronunţat atât de simplu, făcând cadou 66% din acţiunile SNLO firmei BNP Consult pentru administrare. Hotărârea este definitivă şi executorie. Să te pronunţi asupra unei situaţii atât de importantă în care statul pierde un pachet
uriaş de acţiuni din compania minieră, după citarea doar o singură dată a unei instituţii, înseamnă că ascunzi multe interese.
Judecător sau om de afaceri?

Dar, Mirela Diaconu nu gândeşte ca un om aflat în slujba statului. Înţelege foarte bine mediul privat şi cum se fac afacerile în România. Acasă, soţul său, om de afaceri, patron al firmei Atlas SRL o învaţă toate aceste lucruri. O incompatibilitate mai mare ca aceasta nu poate exista în România, un soţ judecător pe secţia Comercială, iar altul om de afaceri. Adică unul este pus să judece litigii între societăţi comerciale, în timp ce altul face bani cu societăţile comerciale. Cum mai poate judeca un magistrat care ştie că soţul său are relaţii comerciale sau poate conflictuale cu o firmă căreia îi vede numele în dosar.
Poate tot ca om de afaceri a gândit Mirela Diaconu şi atunci când a ales o firmă cu un comision de 10% de administrare. Că doar banii vin de la stat şi mulţi trebuie încadraţi în cei 10%. Interesantă este şi cererea de strămutare a firmei BNP Consult de la Tribunalul Gorj la un altul din ţară. În aceasta, firma arată legăturile cu judecătoarea. Să motivezi o cerere în care să spui că există presiune mediatică şi că judecătoarea este stresată, înseamnă că a existat o întâlnire între judecător şi reprezentanţii BNP, în care magistratul s-a plâns sau poate i-a spus „eu doar atât v-am putut ajuta”. Sunt interese pe care Mirela Diaconu le ştie şi le-a reprezentat şi de aceea se impune ca organele de cercetare să nu doarmă.